Data de astazi o sa o notez ca fiind una speciala,de sarbatoare.De ce?Pentru ca astazi bloguletul meu implineste un anisor.
Ei bine,si cum se cade sa aniversez primul meu an?Cum altfel decat scriind primele impresii,primele emotii cand am asezat cuvintele pe hartie.
La inceput”Linistea mea” a fost o simpla pagina de Facebook,creata intr-un moment tumultos in care aveam nevoie doar de liniste.Imi placea sa-mi notez gandurile fara ca nimeni sa stie ceva despre mine.
Apoi intr-o zi un prieten mi-a vorbit despre blogul sau.Desi il vizitam des si ii citeam postarile credeam totusi ca nu sunt pentru asa ceva.Imi era teama ca la prima reactie negativa o sa renunt.Mi-am zis ca nu e momentul.Nu eram sufleteste pregatita sa notez adevaratele trairi.Si-am renuntat!
Am continuat cu aceleasi versuri,idei,notate in jurnale si uitate prin noptiere.Pana intr-o zi cand am inceput sa ma interesez mai mult de cum se face un blog.Asa ca anul trecut in aceasta zi stateam in fata calculatorului si lucram la visul meu.Nu stiam nimic cum de altfel nici acum nu stiu mare lucru.Stiu doar sa postez si atat!
Eram mandra de mine desi mi-am ales o versiune gratis fara domeniu.Eram bucuroasa ca am reusit sa-mi pastrez numele ales si pentru pagina de Fb. Incepusem sa intru din ce in ce mai des pe blog si ma interesam tot mai mult de el.Imi postasem cateva din poeziile de suflet iar apoi am CLACAT!
Uneori nu stiam ce as mai putea eu sa scriu.Citeam ce postam doar eu si atat.Desi asta a fost si ideea mea de inceput sa-mi posez toate gandurile,toate incercarile mele,cateodata imi doream sa mai citeasca si altcineva.Sa-mi impartaseasca cineva parerea.Chiar daca imi era teama ca ce scriu nu va fii pe placul nimanui.
Cu timpul am inceput sa reactionez mai mult cu alti blogeri.Citeam postarile lor si ii urmaream indeaproape.Intr-unele ma regaseam atat de mult si astfel am prins mai mult curaj.
Am inceput sa postez zilnic pe blog si sa cresc o data cu el.Am invatat multe lucruri datorita lui.Si ma simt bine atunci cand in spatele unor cuvinte postate aici imi exprim starea ce o am.
Astfel am ajuns la primul meu an.Si tot ce stiu e ca mi-a intrat in sange sa-mi pun imaginatia la treaba.
Imi doresc alaturi de acest an sa se aseze altii 10-20 de ani.Imaginatia mea sa creasca frumos in lumea blogosferei si sa am numai de invatat din ea.
La multi ani „Linistea mea”!
33/2021
7 răspunsuri la “Si-a venit si timpul meu!”
Multi inainte! Faci bine ceea ce faci. Eu mi-am deschis blogul din greseala, si cand am vazut ca nu arata cum voiam eu (gen forum) nu mai stiam ce sa fac cu el 🙂
Multimesc,Marina!
Dintotdeauna am admirat, admir, mi-au placut si îmi plac „bebelusii” reali sau virtuali, tacuti sau galagiosi, cuminti sau rasfatati, deoarece dincolo de aspectul aparent vizibil, ascund în exprimarile lor diverse, tainele miraculoase ale miliardelor de vieti complexe, etalate în basme, legende, si povesti nemuritoare ale tineretii fara batrânete si vietii fara de moarte, exprimate în lumini si umbre, nuante si culori, metafore si simboluri, acorduri si tonalitati muzicale paradoxale, într-o perpetua, infinita miscare de transformare, conexiuni neuronale, dezvoltare, elevare si înaltare multidimensionala rational-sentimentala pe scara care uneste cerul cu pamântul, largind zi de zi orizontul cunoasterii Vietii AAAE.
Binecuvântari eterne, perene, supreme, în orice împrejurari si-n orice vreme, draga Camelia !
Multumesc,Iosif!
La mulţi ani! Ani în care colţişorul ăsta să-ţi fie oază de bucurii şi linişte!
Multumesc draga mea Potecuta! Sper din tot sufletul sa crestem frumos amandoi.
Multumesc!