Prietene

Ce faci,prietene?
Nu te intreb daca esti bine
Nici nu te salut
Nu vreau sa-mi vorbesti
Nu vreau sa te aud
Vreau doar sa ne asezam
Spate-n-spate
In acest loc
Sinistru si trist
Si sa ma lasi
Ca eu sa-ti vorbesc.
Stiu ca pana acum
Am fost cam tacuta
Am stat si doar am sorbit
Din cafeaua amara
Acum am multe sa-ti zic
Si bune si rele
Si acre si dulci
Eh! Asa sunt si zilele mele,
Cu durere
Dar nu ma plang!
Vreau in astã tacere
Sufletul sa mi-l asculti
Sa-mi spui ce vrea,ce cere
Cui,unde si cand.
Vreau mana ta
Sa mi-o asezi pe inima
Si asemena unui vraci
Durerea sa mi-o stingi.
Fa-o sa se opreasca
Spune-i,ca e de ajuns!
Nu vreau sa spui nimic,prietene
Doar sa stai,si sa m-asculti.
Vreau sa nu ma opresti.
Din a-ti spune amintiri
Si ce daca dor,sunt ale mele!
Dupa,stiu,ca voi zambi!
Vreau sa ma lasi sa-ti spun
De iubirea ce-a dintai.
De prima lacrima curata
De acei ochi verzi-caprui.
Si de tot ce-a fost odata.
Aprinde-mi o ultima tigara,prietene
De maine promit c-am sa ma las
Nu-i sanatoasa ,stiu!
Dar mintea mi-o cere.
Asaza-te mai aprope,
Capul pe umarul tau sa mi-l las
Cand toata lumea din juru-mi
Se duce,se-ntoarce
Amice,doar tu mi-ai ramas!

2 gânduri despre „Prietene

Lasă un răspuns