File din jurnal✍✍✍

28.12.2020

Am citit atat de mult in ultimile zile despre asteptarile de le aveau oamenii de Sarbatorile de Craciun.Si din tot ce am citit singura fraza ce mi-a ramas tiparita pe retina a fost ca „nu a fost un Craciun ca altadata”.

Nu contrazic pe nimeni.Poate ca intr-adevar nu a fost.Sigur nu a fost pentru cei invatati cu opulenta,cei care asociaza „vacanta” de Craciun cu „sfanta sarbatoare” de Craciun. Nu vreau sa o considerati ca o jignire sau mai eu stiu ce.Intr-adevar cine nu si-ar dori o vacanta in Dubai sau mai stiu eu ce locatie luxoasa.Dar Sfanta Sarbaroare de Craciun nu este despre asa ceva.Da!Ne putem plange pe buna dreptate ca vacanta de iarna nu a fost la fel ca in anii trecuti.Dar Sfantul Craciun doar de noi depindea.

Multi au fost revoltati de simplul fapt ca nu si-au putut vizita sau sa-i primeasca in vizita pe cei dragi.Dar oare este primul an in care nu i-ai vizitat?Eu va spun sincer ca la mine nu este.Nu este primul an in care nu am avut casa si masa plina de oaspeti,sau doar i-am vazut pe cei dragi printr-un apel video.

Da…ii inteleg pe cei ce nu au putut sa se duca la biserica la slujba.Dar sunt convinsa ca fiecare dintre noi cu gandul am trimis catre toti cei dragi toate urarile noastre de bine.

Si DA a primit colindatorii.Acei copii care asteapta un an de zile sa vina iarna sa mai poata colinda.Acei copii peste care copilaria nu asteapta.Acei copii care cresc si poate ca peste un an sau doi nu se mai „cade” sa se duca in colindat.Acei copii care au ascultat cu sfintenie ce a spus „nea politaiul” ca nu au voie sa intre in casele oamenilor si sa stea doar la usa.Sa poarte masca si asta corespunzator.Sa se vorbeasca si sa se imparta sa nu fie intr-un grup mai mare de trei.Da,nu m-am temut de ei ca ar putea fi „purtatori”.Doar m-am bucurat de zambetele lor,de balbele spuse,de stelele care mai de care mai aranjate, la fel cum am facute pana acum in fiecare an.Da,si mi-am lasat si fiica sa se duca in colindat.Si nu m-am temut.Pentru ca inaintea fricii de virusul ce ne tot da tarcoale m-am gandit ca Dumnezeu este cu noi,si mi-am pus toata increderea in El.

Nu mi-a lipsit traditionalul bradut,nu mi-a lipsit masa festiva chiar daca acum am impartit-o in mai putini.Nu am simtit nimic diferit in acest Craciun pentru ca m-am focusat sa ma bucur doar pe ce am,nu pe ce as fi vrut sa mai am.

363zile trecute / 3 zile ramase

2 răspunsuri la “File din jurnal✍✍✍”

  1. De aceea Domnul Însuşi vă va da un semn: ‘Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu şi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi). – Isaia –

    Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa:Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
    Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii, de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
    Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”
    Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu şi-I vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”.
    Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa.
    Dar n-a cunoscut-o până ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus. – Ev. Matei –

    O zi magica, minunata, binecuvântata în toate aspectele, draga Camelia !

  2. Asta simt şi cred şi eu şi asta am şi scris, că până la urmă a fost Crăciun. cum e de mii de ani.
    Tare rău îmi pare că n-au fost copii la colindat, nu am auzit nimic pe scări, le-aş fi deschis şi eu.

Lasă un răspuns


%d blogeri au apreciat: